nervum rerum gerendarum
Scris de ochisori pe ianuarie 16, 2009
159 de ani de la nasterea ta!
Nu prea ma omor dupa astfel de aniversari unde totul tinde sa capete o nota ostentativa, pompoasa!
Lumea inca se straduieste sa culeaga dulceata versurilor tale! “Eminescu, in aceasta poezie a incercat sa exprime..” Suna cunoscut, nu? Aici voi imbratisa conceptia lui Derrida conform caruia cuvintele isi omoara autorul. Fiecare are libertatea de a face sute de supozitii invartindu-se in jurul operei tale! Eminescule, asta e! Nu mai ai control asupra lor!
Totusi…. pun pariu ca ai fost mandru aseara! O interpretare in care s-a vazut pasiunea, recitare vie, bine articulata, frumoasa! Vitalitate, verva, dedicatie! Am simtit toti prin detasarea tanarului actor concentrarea poetica a stihurilor tale! Doar n-avea sa dea socoteala nimanui! Pentru el opera ta nu e un cliseu! Si astfel lumea tacuta a grait in sfarsit! Limba-ti instinctiva, relativa a tresarit in noi!
Ai epuizat un om aseara! “Cat de plin e Eminescu asta! Stiam, dar abia acu mi-am dat seama!” DA, altfel nu putea fi, viata se reda prin viata!
Felicitari actorului, Alin Iventa!
Dati click si veti vedea ca am dreptate!
-ro_blue.png)
